Egipt. Luxor, Valea Regilor si Templu Reginei Hatshepsut.

Salutare dragii mei. V-am lasat un pic sa digerati povestea despre drumetia pe Valea Cernei care, sper ca nu v-a picat greu si e timpul sa ma apuc sa va povestesc cum a fost in Egipt. 

Apus pe Nil

Mariuca mea, ma tot batea la cap de ceva vreme, ca vrea in Egipt, ca vrea sa vada Piramidele, Valea Regilor, bla, bla, bla. 

Mariuca in Valea Regilor.

Nu ma prea tragea pe mine ata in Egipt. Ca marinar am fost de zeci de ori si si cam stiam cum e. Stilul lor agasant doar, doar sa te agate, sa-ti vanda vre-o prostioara la supra pret, dar „Very good price”, cum zic ei. Mergi dupa aia in magazin si vezi acelasi lucru la un pret ridicol si mai bun calitativ. In plus urasc caldura si nisipul. Adevarul e ca voiam si eu sa vad Piramidele, Sfinxul, Valea Regilor, Luxor, sa fac snorkeling. Cu toate ca am fost de atatea ori cu nava, datorita programului nu am avut cum sa ajung. Asa ca imi calc pe inima si zic „hai sa mergem”. In felul asta aveam liniste in familie si un motiv de santaj in caz ca eu voiam o aventura mai iesita din comun. „Nu te-am dus draga la Piramide? Acum e timpul sa mergi si tu unde vreau eu”

Asa ca incepem sa cautam oferte si gasim una la Hurghada, 385 de euro de cap de vita furajata, cu zbor, asigurare storno, transfer aeroport -hotel-aeroport. Nu mai pui ca era si all inclusive, o saptamana. Pai asa sa tot mergi in Egipt. Trai pe vatrai nenica. Nu am stat la discutie, am mai dat si sfoara in tara gasind inca doua amatoare de aventura. Surioara mea Adelina si viitoarea fina Roxana. Doua fete cu care am zis ca ma capatuiesc si eu in Egipt.

Adelina
Roxana

Si uite asa isi urca Stefan „haremul” in avion si hai la „Igipt, very strong inteligent people”

Haremul lui Alibaba

Ce sa zic, la banii astia, nu ma asteptam la cine stie ce, cu toate ca pe oferta scria 4 stele. Erau niste stelute de alea foarte mici care le vezi doar cu telescopul. Nu va recomand daca vedeti pe vre-o oferta Hotel Royal Lagune, in Hurghada. Personalul foarte mizerabil si la propriu si la figurat, mancarea lasa tare de dorit, iar ca sa-ti faca camera ca lumea trebuia sa lasi un euro sau un dolar pe pat dimineata. A fost o intreaga saga, ca sa-i fac sa reactioneze. Asa el arata fain pe afara, dar inauntru leopardul. Dar la banii care i-am dat si mai ales ca noi plecam dimineata tare si ne intorceam seara tarziu, nu a contat si pana la urma au facut curat si-n camera. 

Prima zi, exploram si noi prin jur, luam pulsul cum se zice si ne facem planul de bataie. Iesim  la plimbare si cum e in Egipt, imposibil sa nu te agate vre-un comerciant. „Please come in my shop, only drink tea, no bussines, only talk”. Bineinteles ca de acolo, incepea hai sa-ti arat, hai ca „good price” etc, etc si vrei nu vrei, tot pleci cu ceva de la el. Asa a fost si acum. Am dat de un Alibaba, care nu s-a lasat pana nu ne-a bagat in micutul lui magazin. Ne-a aburit el cu un ceai de hibiscus, cu o gluma, mi-a oferit pe Roxana 1000 de camile si 2 Ferari (Ma scoteam. Veneati vara pe litoral sa va plimbe Stefan cu camila) si tot ne-a bagat cateva papirusuri pe gat la „very good price”.

Dupa asta ne intalnim cu cel de la agentie, ca sa ne facem programul pe zilele ce le aveam de petrecut acolo. Nu am luat agentia care a organizat excursia „Tez Tour”. Nu, deoarece pretul era aproape dublu, numai pe faptul ca aveam ghid roman. Ori pe nici unul din noi nu ne-a deranjat sa avem un ghid vorbitor de engleza, mai ales ca nu eram arsi la buzunar. In plus in afara de turele la snorkeling, toate excursiile au fost private, adica doar eu si „haremul”. Pe ghizi nu-i pun la socoteala. Salivau toti si faceau niste ochi cand ma vedeau cu trei femei dupa mine de parca il vedeau pe vre-un sheikh  . M-au si botezat Alibaba.

Agentia care am gasit-o se numeste Hurghadareisen si o recomand tuturor celor care merg acolo si vorbesc engleza. Eu l-am contactat pe manager din tara prin Whatsapp, i-am explicat planul meu in mare, acolo ne-am intalnit, ne-a mai recomandat si el anumite excursii si vreau sa spun ca am avut o vacanta super reusita. Mahmoud, managerul e un tip cu mult bun simt si are colaboratori ghizi foarte buni, nu genul cum am vazut multi, asteapta „tip”ca sa-ti explice pe unde mergi si ce e acolo.  

In fine, hai sa sarim peste introducere, ca deja am lungit-o de cred ca v-ati plictisit. Va intrebati cand naiba ajunge asta la Luxor si in Valea Regilor, ca deja o da in prosteala prea tare. Tot cu Alibaba, tot cu „haremul”, tot cu bla, bla, se face noapte pana termina el de povestit.

Prima excursie, a fost asa cum am zis Luxor, Valea Regilor si Templul Reginei Hatsepsut. Aici nu avea varianta cu avionul cum era cea de la Cairo. Asa ca sus la autobuz si 5 ore jumate mers prin Egiptul rural. A fost o experienta, pentru ca fetele au putut sa vada cam in ce fel traiesc cei din zona rurala la ei. Au fost foarte impresionate, dar nu in felul pozitiv. Nu cred ca si-ar dori vre-o una sa traiasca asa. 

Cum am zis, plecam in jur de 4 jumate dimineata, iar rasaritul ne prinde pe drum, prin intinsul desert. Cat vedeai cu ochii, doar nisip si munti formati din nisip pietrificat. Are farmecul lui si desertul, mai ales noaptea, cand se asterne linistea si poti auzi cum misuna toate orataniile ce traiesc acolo, iar cerul e de un senin ireal, spuzit cu stele. Am trait experienta asta demult tare prin 96 in Kalahari. Aici nu am avut ocazia, dar imi doresc sa ajung sa petrec o noapte undeva in desert. 

Templul Karnak construit in cinstea lui Amon-Ra (zeul vantului si zeul  soarelui, ce se contopesc intr-o singura divinitate), este considerat cel mai mare edificiu cu destinatie religioasa construit vre-odata. In antichitate se numea Ipetisut, adica „cel mai ales dintre locuri”. Intr-adevar impresionant. Cele mai mari edificii religioase din Europa, cum ar fi Notre Dame, Saint Paul din Londra sau Petru si Pavel din Roma ar fi ca niste accesorii intre zidurile acestui templu.

Asezat pe malul Nilului, in zona Tebei, fosta capitala a Egiptului antic, vastul complex este rezultatul a 2000 de ani de constructie. Din timpul Dinastiei XII, pana in perioada Ptolemaica. 
Construcția a fost inițiată în perioada Regatului Mijlociu. În secolele al XVI-lea și al XV-lea (perioada Regatului Nou), faraonii dinastiei a XVIII-a, Amenophis I (Djeserkare), Hatșepsut și ai dinastiei a XIX-a, Sethi I, Ramses al II-lea, au întregit complexul monumental. (Wikipedia, si informatiile obtinute de la ghidul nostru IAIA.)

Nu prea am cuvinte ca sa ma exprim. Tot ce pot spune Impresionant. Stateam si priveam acele coloane, obeliscurile, statuile impresionante, zidurile marete si incercam sa-mi inchipui, cum ar fi aratat in timpul ala, cand totul era pictat in culori vii, cand erau sarbatorile in cinstea zeului si statuia lui pleca cu barca pe Nil din templu. In timpul ala unde e piata aia imensa era un canal pe unde iesea si intra barca ce ducea statuia zeului Amon-Ra pe Nil, fiind venerat de supusi si de insusi faraon, care sa nu uitam se considera el insusi zeu. Mai bine las o galerie de poze sa vorbeasca.

Ce v-am spus eu, impresionant nu? Stai si te gandesti cum au reusit sa construiasca asa ceva, chiar daca in mii de ani, cu tehnica rudimentara care era atunci? 

Sa va dau si un sfat. Daca tot mergeti la Luxor si Valea Regilor, nu luati excursie doar de o zi. Sunt variante cu dormit peste noapte acolo la un hotel. Chiar daca pierdeti o noapte de cazare la hotelul unde aveti sejurul, merita din plin. Intr-o zi nu ai timp sa „gusti”, esti mai mult pe fuga. Nu ai timp efectiv sa stai sa admiri acele frumoase statui coloane, sa incerci sa descifrezi hieroglifele, sau sa te minunezi in fata obeliscurilor, inchipuindu-ti cum aratau ele poleite cu aur si cum luceau in lumina soarelui. Legenda spune ca cele doua obeliscuri ridicate de Hatshepsut si poleite cu metalul pretios, cand razele soarelui picau pe ele, lumina reflectate de ele se putea vedea in tot Egiptul.

De aici, am fost dusi la un „muzeu” al papirusului. De fapt un atelier unde se faceau papirusuri, chipurile ca in antichitate. Ne-a demonstrat un baiat tehnica de fabricare si bineinteles, ca ne-am mai „lipit” de cateva, asa ca amintire. Mai scumpe ca la vanzatorii care iti fac „very good price”, dar  calitativ nu se compara. In plus aveam si certificat de garantie la ele.

De la „muzeu”, trecem Nilul sa servim masa de pranz, care era inclusa in pretul excursiei. Vreau sa spun ca mancarea a fost mult mai buna decat cea de la hotel.

Urmatoarea destinatie, a periplului nostru; Valea Regilor. Numele oficial al zonei, în antichitate, era „Marea și maiestuoasa necropolă a milioanelor de ani de faraoni, viață, prosperitate și sănătate la vest de Teba”, sau mai scurt „Ta-sekhet-ma’at” (Marele Câmp). Aici, de-a lungul unei perioade de aproape 500 de ani (sec. 16 î.Hr. – sec. 11 î.Hr.) au fost construite morminte pentru faraoni si nobilii din Noul Regat. Din spusele ghidului nostru IAIA, in timpul Noului Regat, faraonii au decis sa caute o locatie cat mai ascunsa de ochii jefuitorilor de morminte si acolo sa-si construiasca viitorul loc de veci. In plus ridicarea unei piramide se facea in ani buni si necesita o forta de munca enorma si costuri uriase. Si au cautat ei, pana cand au gasit in apropiere de Teba o vale intre munti, arida fara nici o sursa de apa si unde chipurile nu se aventura nimeni. Un alt motiv de a alege aceasta vale, conform ghidului este ca muntele unde primul faraon si-a sapat mormantul are forma de piramida . Piramida in credinta egipteana veche semnificand eternitatea. 

Aici vizitam 3 morminte. Ramses al III-lea, Ramses al IV-lea si Tuthmes dar nu-i mai stiu numarul si nici poza nu am facut la intrare.

In valea Regilor, fotografiatul este interzis. Aparatul daca nu platesti taxa de fotografie, care spunea ghidul e piperata, ti-l opreste la intrare, asa ca l-am lasat in masina. De telefoane nu se iau deci, Bingo, facem poze. Eii si sa vedeti cum am reusit sa fac poze in mormantul lui Ramses al IV-lea. Intram noi pe coridorul, foarte frumos pictat, dau un bunghi in lungime si nu vad nici un fel de „gardian”. Imi trimit „haremul” in fata sa ma mascheze si ma apuc de fotografiat. Numai ca ajung in sala unde era sarcofagul si vad unul imbracat intr-o rochie de aia lunga cum poarta ei ca vine la mine. „Ai facut poze” zice el. Eu iau o fata de aia inocenta si zic „Da, ce nu e voie”? El zice ” Ai permis, ai platit taxa?”. Zic eu merg acum si o platesc. El imi zice o suma exorbitatnta, parca 300 de euro, ori nu am inteles eu bine, ori a plusat el. Zice „hai cu mine”. No hai. Pe drumul spre iesire, tipul zice „Auzi? Ne putem intelege, dai si tu ceva si e ok”. Zi frate asa. Am scos o hartie de 10 euro, i-am plasat-o in palma, dupa care circul de pe lume. A luat telefonul si ne-a facut el poze. Ii dadea pe altii deoparte, ca sa ne poata fotografia pe noi. S-a urcat pe sus si a fotografiat sarcofagul, a intrat in unele camere care nu erau deschise publicului si a facut fotografii. Ce mai sedinta foto in toata regula. Se uitau toti la noi in mormant de parca eram VIP.  Imi pare rau ca nu am mai dat inca 10 euro si in mormantul lui Ramses al III-lea, care era mai mare si mai frumos. Zgarcitul de mine. Plecam cu niste amintiri care putini le au pe cardurile de memorie.

Poate toti va intrebati, dar in mormantul lui Tutankamon? Nu am intrat. Se plateste taxa suplimentara si in plus chiar ghidul ne-a spus ca nu e asa spectaculos ca celelalte, deoarece a murit de tanar si nu a avut timp sa-si construiasca unul asa de fastuos. In plus tot ce a fost in el e in muzeul din Cairo, care il vom vizita peste 2 zile. Acel mormamt e celebru, pentru ca a fost gasit intact, nejefuit si a fost gasita cea mai mare cantitate de artefacte din aur. 

Dupa o scurta vizita la un atelier de prelucrare a alabastrului, unde aveau si un magazin, daca voiai sa cumperi ceva statuiete sau piramide, dar cu preturi destul de piperate, asa ca am zis pass, ne indreptam spre celalalt obiectiv important al excursiei noastre. Templul reginei Hatshepsut.

Doar cateva cuvinte despre cine a fost Hatshepsut, prima femeie faraon, informatii primite de la haiosul nostru ghid IAIA.
Hatshepsut era fiica faraonului Tuthmos I si sotia succesorului acestuia, faraonul Tuthmos II, care a murit mai inainte ca aceasta sa ii fi nascut un fiu. In loc sa se retraga din Casa Regala, si sa predea locul fiului faraonului  nascut cu o a doua sotie, Hatshepsut a ramas in continuare langa acesta  Tuthmos III, pe post de co-regenta. In scurt timp, regina a dobandit deplina putere. Pentru a-si legitima pozitia, Hatshepsut si-a luat insemnele faraonului, centura si coroana specifica. Perioada ei de domnie, a fost una din cele mai prospere din istoria Egiptului antic. O perioada de reconstructie dupa numeroasele razboaie din trecut. Dupa moartea  reginei, fiul ei vitreg si succesor la tron, a distrus toate statuile si insemnele reginei, aruncand-o in uitare. La fel ca si Karnak, ca si Valea Regilor, te impresioneaza maretia acestui templu. Se pot vedea inca umbrele picturilor pe peretii templului, picturi atinse de trecerea miilor de ani si la fel ca dincolo, inchizi ochii si incerci sa-ti inchipui cum arata acel edificiu in perioada lui de glorie. 

Plecam mai departe in periplul nostru spre Colosii din Memnon, unde am oprit doar foarte putin, cateva poze si gata. Reprezintă două statui masive din piatră ale faraonului Amenhotep al III-lea. Platformele din piatră pe care se află având 4 m, coloșii ajung la o inaltime de 18 metri, cantarind 720 de tone fiecare. Impresionant nu? Mai bine nu mai mergeam la atelierul de alabastru si petreceam mai mult timp aici. Asa a fost programul si deja timpul trecea, ori noi trebuia sa fim la autocar in jur de 5 si mai aveam de facut si o plimbare pe Nil la asfintit si sa mergem la Insula Bananelor. 

De aici cum am spus ne indreptam spre Insula Bananelor. O mare teapa, care normal nu e inclusa in excursia standard. Mai platesti 15 euro sa mergi acolo, chipurile sa vezi crocodili vii. Am zis ca ii vedem in mediu natural. Da de unde, sunt intr-o cusca doi crocodili ametiti, vai de mama lor. Cred ca mai degraba fugeau ei de noi decat noi de ei daca ii lasai in libertate. O plantatie de banani, doua gaini motate si doua maimute pricajite intr-o cusca. Ti se da un ciorchine de banane si alte cateva fructe si asta a fost. Am fotografiat si eu un crocodil impaiat la intrarea in locatie si hai inapoi pe barca sa mancam bananele si sa admiram apusul.

Plimbarea cu barca pe Nil, la apus a meritat. Privelistea e absolut fantastica.

Ei si cu asta incheiem periplul nostru la Luxor si Valea Regilor. Urmau alte 5 ore jumate de stat in autocar pentru intoarcerea la hotel. Cum va spuneam si mai sus, daca vreti intr-adevar sa „gustati”din plin aceasta excursie, stati o noapte in Luxor. In felul asta aveti o zi intreaga pentru templele de acolo si a doua zi peste Nil in Valea Regilor si restul. Nu o sa va para rau. Si intr-o zi reusesti sa le parcurgi, dar asa cum am zis, nu ai timp sa te bucuri, sa admiri in liniste, toate acele statui, picturi si artefacte din interiorul templelor si a mormintelor.

Dragilor, pana la urmatoarea povestire va zic la buna vedere si stati pe faza ca mai am de povestit. Pai am stat 7 zile acolo. Ce credeti ca scapati asa usor? Nu, mai am cateva in manseta. Va promit ca celelalte o sa fie mai scurte, nu o sa va ia somnul cand cititi. Numai bine si un weekend placut.

Anunțuri publicitare

5 comentarii

  1. Am făcut și eu fix aceeași excursie, la fel, cumpărată de la o agenție din oraș. Foarte frumos, își merită fiecare bănuț și efort. Dar efortul….. oboseala e mare de tot. Într-adevăr e mult mai bine să rămâi peste noapte în Luxor. În felul acesta, ai putea să te bucuri și de spectacolul de noapte de la Templul Karnak.

Lasă un răspuns