Madeira Insula Primaverii. Plimbari.

Salutare dragilor. Sunteti gata pentru inca o poveste despre Madeira, Insula Primaverii, sau Insula Florilor?

Va promit ca nu va tin mult. O sa grupez ultimele trei zile in aceasta povestire, ca sa termin repede, sa nu va plictisesc si sa ma intorc cu povestile pe meleagurile noastre dragi.

Dupa ce am facut traseul de la Arieiro la Ruivo, plus ne-am facut damblaua si cu levadele, nu mai zic de excursia la Cabo San Lorenzo, am zis noi ca ultimele zile, sa mergem tot asa de-a lungul si de-a latul insulei, sa incercam sa cunoastem cat mai mult din traditii, oameni. De regula cand merg intr-o excursie, sau cand ajung cu nava intr-o tara, caut sa interactionez cu localnicii, sa cunosc cat mai mult despre ei. Traditii, obiceiuri,etc. Nu asa numai turistic, cateva poze si vai ce fain a fost, dar nu afli nimic din cultura lor, obiceiurile lor.

Dar sa trecem la actiune. Ca de obicei, in orice insula sau eu stiu, statiune la malul marii, Mariuca mea vrea o croaziera pe mare.IMG_8285 Ma omoara cu asta, dar nu ma pot intelege cu ea si pace. Are si ea o boala cu vapoarele astea de care eu sunt satul. Eii si ca sa fie treaba faina, in portul turistic, era acostata o replica a unei corabii de pirati. IMG_8391Numai cand a vazut-o, direct cu aia mergem. Ce sa fac? Am luat pozitia ghiocelului si am platit biletul pentru plimbarea pe mare. Sa va spun drept, au fost banii cei mai prost investiti intr-o excursie. Poate va intrebati de ce? Pai in afara de „farmecul” corabiei aleaia, a fost doar o plimbare asa pe apa. Nu tu un pic de atmosfera ca in Palma del Mallorca, nu tu o informatie despre ce vedeam la coasta ca in Tenerife, nimic. Echipajul era mut si posac. Nu mi-a placut deloc si abia asteptam sa ajung la mal. Nu recomand plimbarea cu corabia daca ajungeti in Madeira, mai bine luati plimbare cu catamaranul, unde ai si atmosfera, ti se ofera si informatii si e la aceeasi bani.

Ce sa fac si eu sa nu ma ia somnul? M-am pus pe fotografiat corabia, care ca si replica era foarte reusita. Singurul punct pro a acestei excursii.

Si o alta atractie a acestei corabii era un papagal, care il tineau legat de picior cu un lantisor, pe un suport ce caraia toata ziua si se certa cu toti care intrau sa-si ia bere, suc ,cafea ce aveau aia la baruletul lor.

Te invart cam 2 ore sa zic asa ca restul dureaza plecarea si acostarea, si ti-a luat 25 de euro parca de cap de vita furajata. Pleci de acolo mai tamaie decat ai venit. Nu ai idee pe unde ai fost ce ai vazut, doar ai mers pe apa cu corabia.

In fine terminam si cu excursia minune, ne intoarcem la mal si sa mergem sa mancam ceva, sa bem o bere, eu stiu sa luam ceva suveniruri.

Nu am discutat despre preturile de prin restaurante si magazine. In general preturile la supermarketuri, sa stiti ca sunt destul de apropiate de ale noastre. La restaurante in schimb un pic diferit. Daca mergi in zona sa zic asa „centrala”, unde sunt numai turisti, te costa o masa bine de tot. In schimb daca mergi mai in „spate” pe stradute in cartiere, o sa gasiti terase si restaurante micute si cochete, cu doua trei masute si oameni amabili. Acolo te costa o masa la jumate de pret, poate chiar mai jos decat ai plati la zona de lux. Automat am preferat variata terasa mica si cocheta decat cea de lux.20171021_12574620171021_123905 Am fost odata si la lux. Intr-adevar, mi-a gatit in fata pe piatra incinta un tuna steak, plus alte fonfleuri, dar si intristarea a venit pe masura. (vad ca filmarea e invers.)

Ne mai plimbam prin centrul din Funchal si bineinteles poze la fel de fel de floricele, fiind clima tropicala erau din abundenta si care mai de care mai frumoase.

Seara o incheiem la un restaurant cu mancare specifica si cu un spectacol de muzica si dans traditional madeirez. Daca vizionati filmuletul, o sa vedeti ca aduce cu muzica noastra.

Urmatoarea zi ne-o petrecem vizitand satul Santana. Un sat traditional madeirez, cu casute micute, cochete, vopsite in alb rosu si albastru, cam la fel cum sunt casutele lipovenilor de la noi. Frumusel. Aveau si magazine de fel de fel de suveniruri in casutele astea, dar preturile pe masura unei zone turistice renumita.

Efectiv umblam ziua aia tranca prin toata insula. Ne oprim la o pasarela de sticla deasupra stancilor la Cabo Girao. Ametitor sa stai pe sticla aia si sa vezi in jos cateva sute de metri de hau. Eu nu am putut, m-am retras. Mariuca in schimb nu a avut nci o taina.

Urmatoarea oprire e la o telegondola,

care te cobora de pe stancile alea pana jos pe plaja, unde era o plantatie cu fel de fel de fructe tropicale si bineinteles un restaurant dragut, la malul oceanului, unde puteai servi pranzul la un pret moderat zic eu, avand in vedere locatia si privelistea.

A fost o zi plina si relaxanta, care ne-o doream, avand in vedere ca toate celelalte zile ne-am tot trezit dimineata si am facut ceva trasee, destul de lungi si cat de cat solicitante.

Duminica era ultima zi in Madeira si eram invitati prin intermediul prietenilor din Moldova care ni i-am facut, la un localnic acasa, la un gratar. Numai bine sa interactionezi nu?
Mi-a placut enorm. Omul avea casa undeva in padure, in jurul lui pe o raza sa zic de un kilometru nu era alta locuinta, doar padure. Casa era construita cumva in stanca pe niste piloni sanatosi si era mare tare. Avea ditamai gradina, ciupercarie, vie si pana in vale te coborai cu funicularul. Belea ce mai. Plus ca el si sotia lui, niste oameni de viata si populari. Ce sa zic am petrecut o zi minunata. O zi ca de sfarsit de vacanta.

Dragilor, cam asta a fost cu Madeira. A doua zi dimineata, mare lucru nu am facut. Am iesit la o plimbare de adio, pe faleza de langa hotel, imbarcarea in masina si drumul spre aeroport.

Ne desparteam cu parere de rau de aceasta bijuterie a Atlanticului, promitand ca vom mai reveni, fiind atatea locuri care mai erau explorat si nu am avut timp sa o facem, dar multumiti totusi si cu cat am vazut.

La buna vedere dragilor si stati pe faza ca ma intorc la povesti despre frumoasele noastre plaiuri.

received_1017815384912881

 

 

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns