Madeira, insula primaverii. Monte, Levada 25 Fontes, Cascada do Risco si Porto Moniz.

Salutare dragilor. Acum, pentru ca am terminat cu povestile din concediul asta, e timpul sa trec din nou la amintiri. Cum care povesti? Ati uitat ca v-am stresat cu povestea rododendronului, v-am mai povestit si cum a fost in Delta si sigur v-am facut sa plecati acolo sau la mare ca sa mancati o masa de peste. Daca nu le-ati citit, dati si voi pe pagina cu povesti, si le veti gasi pe toate.

Va spuneam ca ma intorc la 2017 cu amintirile. Ultima poveste care v-am spus-o inainte de a pleca acasa in mai si inainte de a ma apuca de povestit, periplul nostru prin tara „In Cautarea Rododendronului” a fost traversarea crestei Oslea. Si cu asta incheiam drumetiile pe vara respectiva.

Iau drumul spre Congo si ma rugam sa treaca timpul cat mai repede, sa se faca octombrie sa ajung acasa, pentru ca aveam programata o excursie in isula primaverii vesnice sau insula florilor, cum mai e numita Madeira.

O destinatie unde voiam de mult sa ajung. Am fost in aproape toate insulele din Mediterana; Palma del Mallorca, Sicilia, Malta, despre care o sa va povestesc cand ajung cu amintirele in anii respectivi. Mi-a scapat Corsica si Ibiza, cea din urma e pentru cei mai tineri, dar Corsica o am in plan. Am fost in Atlantic intr-o alta bijuterie Tenerife, despre care v-am povestit, dar in Madeira inca nu ajunsesem si chiar imi doream. Citisem foarte multe articole si vazusem foarte multe poze, asa ca ardeam de nerabdare sa pun si eu piciorul acolo.

Madeira este o insula vulcanica ca si Tenerife, face parte din arhipeleagul cu acelasi nume si este situată în Oceanul Atlantic, pe coasta Africii, la doar 500 km de aceasta si la 1000 de km de coasta portugheza. A fost colonizata în anul 1419, cand pe tarmul ei a coborat Joao Goncalves Zarco, socotit parintele insulei. Tot el a botezat-o Madeira, ceea ce inseamnă Insula Padurilor. La vremea respectiva toată suprafata era acoperita de paduri. Pentru a face loc agriculturii, o mare parte din aceasta a fost defrișata. In curand si padurile noastre vor fi defrisate, dar nu pentru a face loc agriculturii, ci pentru a umple buzunarele, unor privilegiati.

Zis si facut, in octombrie dupa ce am ajuns acasa, imbarcarea si directia Lisabona intai, dupa care Funchal – Madeira. 20150416_114312Ce pot sa va spun despre aeroportul din Funchal, doar ca este unul din cele 10 cele mai periculoase din lume. La aterizare, simti cum deodata avionul „pica” spre pista, iar la decolare iti trimite „momitele” in gat. Asa de brusc urca. Parte din pista, e construita pe piloni in ocean. Care ati fost stiti despre ce vorbesc.IMG_7915

Ajunsi la hotel, ne-am cazat si hai sa iesim sa exploram imprejurimile, o plimbare de dupa amiaza spre seara, pe faleza de langa hotel. Eram prea obositi, dupa zbor si deja era prea tarziu sa plecam spre alta zona. Unde stateam, erau doar de hoteluri, cu o faleza si locuri de plimbat super.

Urmatoarea zi o aveam in plan sa vizitam orasul Funchal, care e si capitala insulei si bineinteles principala atractie de acolo, Monte si gradina botanica. In plus, sa cautam un ghid al insulei, o masina de inchiriat ca sa putem explora.

Zis si facut. Plecam spre centru, unde era telegondola ce urca pe Monte. Monte e un deal (munte), cel mai inalt punct al orasului, iar sus e un parc foarte frumos si o gradina botanica, care meritau vizitate. Biletul la telegondola e 15 euro de persoana dus intors. E si varianta de a cobora cu un soi de sanie, trasa de localnici, dar mi s-a parut scump. 25 de euro sania, plus ca nu-mi inspira incredere faptul ca mergeam pe stradutele alea inguste printre masini. Asa ca am preferat varianta telegondola, considerand-o mai sigura.

Va recomand, daca ajungeti in Madeira sa nu ratati nici parcul nici gradina botanica, spre care se ia o alta telegondola, unde platesti alti bani, parca 10 de persoana dus intors.

Ne-a prins un pic de ploicica pe acolo, dar nu ne-a deranjat, avand in vedere clima blanda tropicala. Era toamna chipurile, dar temperatura era undeva la 27-28 de grade, iar ploaia era calda si aveai destule locuri sa te adapostesti. Am pierdut cam toata dimineata pe acolo, admirand fel de fel de arbusti, si flori specifice arealului.

Am terminat cu vizitatul parcului si a gradinii si hai in vale, sa mancam ceva si sa gasim un centru de inchiriat masini, plus un ghid al insulei mai detaliat. Aveam scos de pe internet, fel de fel de informatii cu trasee si cu obiective ce putem vedea in insula, dar trebuia masina ca sa te poti misca.

Unul din obiective, de fapt principalul era traseul de la Pico De Arieiro la Pico de Ruivo, un traseu extraordinar prin muntii vulcanici ai insulei. Despre asta o sa va povestesc separat.

Un alt obiectiv, care il aveam era sa facem cateva Levade. Ce sunt levadele va intrebati? Pai ce sa fie doar niste canale, prin care localnicii colecteaza apa de ploaie din munti, din partea nordica, mai muntoasa, ploioasa si cetoasa si o transfera in partea sudica, mai secetoasa, dar cu mai mult pamant pentru agricultura. In Madeira ca si Tenerife, o sa vedeti diferente intre sud si nord ca de la cer la pamant. Si tot la fel dupa trecerea printr-un tunel, in spate ai peisaj arid si-n fata vegetatie luxurianta si ploaie sau ceata. Ei aceste canale, au fost transformate in trasee de trekking, pe langa utilitatea lor de canale de irigat, constituind una din atractiile principale a insulei. Unele din ele au sute de ani vechime, fiind sapate incepand cu secolul 16.

Ajunsi inapoi in centru, cascam si noi gura pe acolo, de ca turistii. Cand numai vedem un afis in romaneste: Viziteaza Madeira cu noi, bla, bla, bla. Masina de inchiriat, excursii, etc. Zic taci ca-i bine. Iau numarul de telefon de pe pliant si sun. Imi raspunde o femeie, ii explic ce vreau si ramane sa ne intalnim pe seara.

Seara ne intalnim cu Mariana, asa o chema, care lucra si ca ghid acolo, in colaborare cu agentia Paralela 45. Pe mine nu ma intersau tururile cu mai multi si cu ghid. Dupa experienta din Tenerife cand am fost pe Teide, voiam masina si sa-mi fac eu programul cum doream. Ne intelegem la pret si luam masina. Un Yaris, motor mic si tragea destul de greu, dar iti faceai treaba cu el, aveai libertate de miscare.

In plus ca de obicei, ne-am imprietenit si oricand aveam nevoie de informatii, ii telefonam si ea ne sfatuia.

Hotaram sa mergem in urmatoarea zi la Levada 25 de Fontes (25 de izvoare) si Levada do Risco, unele din cele mai frumoase trasee din insula.

Zis si facut. O punem pe drum a doua zi dis de dimineata spre Rabacal, punctul de plecare in traseu.

Cum spuneam, Levada 25 de Fontes, e una din atractiile insulei, pe traseu e bine sa ajungi cat mai dimineata ca dupa aia nu mai ai loc, iar cararea pe langa canal e asa de ingusta in unele locuri ca nu trec 2 persoane, in plus e pe langa prapastie in unele parti.

Traseul si peisajul sunt frumoase. Mergi precum ati vazut de-a lungul canalului, cand pe o poteca mai lata, cand mai ingusta si sunt deschideri, de unde vezi muntii din jur. Sunt din loc in loc  caderi micute de apa, ce sa zic superb.

Ajuncem si la cele 25 de izvoare. dupa doua ore si ceva de mers. Sa zic e ca un fel de Beusnita numai ca mai mare si lipseste muschiul care e pe cascda noastra. E si aici, dar nu asa mult si verde, plus ca apa pica mult mai de sus si e multa vegetatie luxurianta. Frumos, dar lume ca la balamuc. Si tineti cont ca am plecat dimineata tare. La 8 eram deja in traseu. Nu mai zic la intoarcere, ca abia aveai loc pe carare.

Ne facem pozele de rigoare si o luam inapoi sa mergem la al doilea obiectiv al zilei. Cascada do Risco si levada cu acelasi nume.IMG_7651

Traseul pana la cascada, e lejer tare. O poteca lata, ca un drum judetean, fara urcus, fara coboras.

De cascada ce sa zic, e superba. Apa pica de la o inaltime ametitoare, in doua trepte. Levada, trece pe sub cascada de-a lungul stancii si deasupra unei prapastii destul de mare. Te cam lua cu fiori cand te uitai. Am avut ghinion totusi, nu am putut sa mergem pe ea, fiind inchisa pentru ca se surpase o bucata si din ce am inteles si unul din tunele de pe poteca era in pericol de a se surpa. Cred si eu la cata umezeala si la cata apa se infiltrase in stanca aia.

Un pic dezamagiti, plecam spre masina, gandindu-ne ce sa facem in continuare. Era putin trecut de ora 2 dupa amiaza. Mai aveam o groaza de timp pana seara.

Ajunsi la masina, am zis noi sa mergem sa mancam ceva. Facusem un picnic la 25 de Izvoare, dar totusi simteam nevoia sa servim o masa calda. Plus imi era pofta de o bere rece. Vedem un indicator acolo in parcare, restaurant 3 km, in directia inversa de unde am venit noi. Hai sa mergem. Numai ca intram intr-o ceata densa ca am ratat intrarea spre restaurant. Acum ce sa facem? Dai inainte.

Ce e misto in Madeira ca nu ai cum sa te „ratacesti”. Autostrada inconjoara insula si sunt drumuri interioare peste munte care fac legatura. Asa ca oricum ai da tot la autostrada ajungi si de acolo e simplu.

Nu ne-am stresat prea tare. Aveam timp, mai admiram privelistea, mai o vaca libera prin munti ca la noi.

Am dat inainte pana am ajuns la Porto Moniz.IMG_7684 Un alt loc unde voiam neaparat sa ajungem, pentru a vedea piscinele naturale. Bazine, sapate de ocean in roca vulcanica, amenajate si transformate in piscine. Nu ne-am agitat sa ne imbaiem in ele, nu sunt cu plaja si neaparat baia in mare. Sunt satul de apa. Am vrut sa vin doar pentru priveliste care e fantastica. Cel putin vazut de sus din munte, te lasa fara grai.

Termina si cu partea asta si hai inapoi peste munte spre Funchal la hotel. 20171017_204418Au trecut 2 zile pline fara sa stiu cum si cand. Mai aveam 5 si pentru a doua zi planificasem sa mergem sa vedem o pestera vulcanica, pentru ca vremea pe varfuri se anunta cu ceata si ploaie. Deci era de stat la malul marii, unde era cald si bine.

La buna vedere dragilor.

Va Urma….

received_1017815384912881

 

 

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns