In Cautarea Rododendronului. Un scurt rezumat.

Salutare dragilor. Sa nu spuneti ca v-am lipsit saptamanile astea cat am umblat brambura prin tara. V-am avertizat doar ca dupa ce ajung acasa nu o sa mai am timp sa scriu o propozitie.

Stiu ca ati stat cu sufletul la gura asteptand sa intru si sa va povestesc pe ce coclauri am umblat. Eii rabdarea voastra a fost rasplatita.

Va spuneam in ultima mea povestire ca aveam in plan de anul trecut o tura prin aproape toti muntii unde pot gasi rododendron. Nu am avut cum sa iau toate masivele la rand, pentru ca nu mi-a permis timpul, dar cat de cat am reusit sa parcurg o parte din ei. Chiar si cei in care am fost, nu am reusit peste tot sa ajung tocmai sus unde cresc aceste minunate flori din cauza vremii potrivnice. Oricum a fost eu sunt multumit ca 80% din obiectiv a fost indeplinit.20180621_094141

Ce masive am vizitat? Pai sunt cateva si o sa le enumar: Ciucas, Leaota, Bucegi. Iezer, Fagaras, Capatanii, Parang, Retezat si Rodnei.

O tura lunga, plecat de la Constanta pe 1 iunie si intors pe 26 iunie, dupa mai bine de 2200 de km. Obositor, din cauza ca am schimbat multe locatii. Pensiuni, refugii, stane, cort, dar de neuitat. A meritat fiecare picatura de transpiratie, fiecare junghi din muschii picioarelor si chiar si ploaia care ne-a udat sau grindina care ne-a batut, a avut farmecul ei.

Multumesc tuturor celor care m-au ajutat cu informatii despre zonele care nu le cunosteam. Multumesc deasemenea tuturor celor care m-au insotit cand au avut timp. Multumesc tuturor celor care m-au urmarit si m-au incurajat sa pornesc in aceasta tura de neuitat si au apreciat postarile mele.

Ei si sa trecem la lucruri serioase, nu? Ideea cu tura rododendronului, mi-a venit anul trecut, cand eram parca in Retezatul Mic. Si asa am inceput „studiul”, unde, cand si cum.

Si normal primul munte vizat, era Ciucas (Muntele Rosu), unde de obicei apare prima data, de obicei la inceputul lui iunie. Conform planurilor mele, totul se potrivea ca o manusa. Veneam acasa pe 24 mai, pe 2 iunie aveam un eveniment in Sacele, si pe 3 iunie eram deja in urcare.

Eii astrele s-au aliniat altfel si mi-a cam stricat socoteala in Ciucas. Anul asta totul a fost pe repede inainte, deja vedeam poze din Ciucas cu rododendron in floare de la jumatea lui mai. Pana am ajuns eu pe Gropsoare deja era trecut, doar ici si colo cateva petece.

Totusi Ciucasul pentru faptul ca nu l-am abandonat si l-am vizitat ne-a rasplatit cu alte „minunatii”

si privelisti de vis, parca ii parea rau ca ne-a dezamagit si nu a putut sa ne ofere imaginea aia minunata a unui munte inrosit, pentru care e renumit.

Eram un pic dezamagit de faptul ca asa cum spuneam anul asta a fost totul pe repede inainte, mai ales ca vorbeam cu prieteni din zonele care intentionam sa le vizitez, vedeam poze pe Facebook cu rododendronul in plina floare si ma gandeam ca pana ajung eu pe acolo se trece. Totusi am hotarat sa merg inainte, in pofida comentariilor Mariucai, 20180603_142005care numai bombanea , ca vremea e rea, ca nu tine cu noi, ca se trece toata floarea pana ajungem noi, ca pe litoral e frumos si sa mergem acasa la plaja si cand se va face vremea buna, sa ne intoarcem pe munte, etc. (femeile ….).

Dar eu ca un adevarat barbat, nu am cedat deloc. Mi-am impus punctul de vedere, mergem inainte.20180603_143811

Din Ciucas, plecam in Bucegi. Cota 2000 – Furnica, unde intr-adevar era raiul pe pamant. Las imaginile sa vorbeasca, pentru ca eu sunt cam saracut la vocabular.

Urmeaza Leaota. Pe Saua Bucsa stiam ca e in fiecare an rosu si in plus de acolo ai  o frumoasa priveliste a intregului masiv. Si intr-adevar era inca inflorit si privelistea era minunata.

De aici urma Iezer-Papusa. De fapt voiam sa urcam doar pe Iezer, pana la lac unde stiam din anii trecuti ca o sa gasim „bujorel” din belsug.

Din nou vremea capricioasa ne-a jucat feste si nu ne-a lasat sa ne facem meteahna. Pana sa ajungem la Voina, totul bine si frumos.20180607_154918 Cum am ajuns acolo, s-au rupt baierele cerurilor. A doua zi, dimineata era frumos, dar poteca si pe traseul de vara si pe cel de iarna, era noroioasa de abia urcai, plus ca deasupra spre lac totul devenise negru. Am hotarat sa nu riscam sa ne prinda cine stie ce pe sus. Am stat pe vale, plimbari relaxante si am adunat fragute.

Din nou putin dezamagiti, plecam spre Fagaras, la Sambata, cu gandul ca poate la anul vom avea vreme buna de urcat. Daca aveam timp mai mult, mai stateam o zi cand se anunta soare si senin, se mai uscau potecile si urcam. Dar timpul ma presa si nu-mi permitea sa fac nici un fel de abatere de la program.

Sa nu credeti ca ii dau pe repede inainte cu enumeratul masivelor, si cateva poze acolo, sau ca nu am chef de scris. Asa cum am spus, articolul asta e un rezumat a ceea ce am facut. Sa vedeti ce va asteapta cand o sa le iau pe fiecare in parte, sa povestesc aventurile care le-am avut. Atunci sa va tineti tare.

Fagarasul ne-a primit destul de bine la inceput. Valea Sambetei, era plina de rododendron proaspat inflorit. Nu-ti mai venea sa pleci de acolo. Nu mai zic de ceilalti versanti care ii vedeai rosii. Am lenevit acolo sus cam doua ore tot fotogafiind si minundu-ne, pana ne-a gonit ploaia, ca de obicei.

Din Fagaras urmatoarea oprire e Capatanii, unde urcam la Refugiul Casaria aproape de creasta si Mergem pe Varfurile Nedeia si Balota. Ne-au primit binisor, doar  cateva „amenintari” cu tunete, fulgere si ceva grindina, iar bujorel era inca din belsug.

Next stop, Parang, care parca era suparat ca ne-a calcat piciorul pe acolo. Tunete si fulgere seara, iar a doua zi dimineata cand sa urcam, o ploaie de aia mocaneasca si un vant, de-ti trecea prin toate.

Am vrut sa-i demonstram ca nu suntem suparati pe el, si am plecat pe ploaie spre creasta, unde cand am ajuns, parca s-a bucurat ca am trecut testul si odata s-a inseninat oferindu-ne o priveliste de vis si pante rosii de atata rododendron.

Si se facu timpul sa plecam spre Retezat, care il consideram eu „cireasa de pe tort” din excursia asta. Facem cateva stopuri in Cheile Banite si la Pestera Bolii, despre care o sa va povestesc cand voi lua fiecare masiv in parte. Aveti rabdare, nu tot odata ca dupa aia nu mai am ce face, somez aici la nava , ma plictisesc si ma urc pe pereti.

Primirea, a fost buna,20180618_074059 pana cand am ajuns la Calnic, unde s-a pus pe o ploaie de ziceai ce e aia. Ploaie care a tinut si urmatoarea zi. Parca intr-adevar zicea „Ce cautati voi muritorilor in imparatia mea?? Fugiti de aici ca nu sunteti demni de ale mele inaltimi” Nu am reusit sa ajungem pana „sus” din cauza ploii si a cetii, plus datorita intemperiilor de inainte cu cateva zile, multe podete erau rupte si torentele isi faceau de cap pe versanti.

Am ajuns pana la Gentiana cu chiu cu vai, am stat la un ceai cu nea Gicu si back la Codrin.

Chiar daca nu am reusit sa ajungem la rododendron, ne-a oferit ca si Ciucasul si ca si Iezerul alte imagini la fel de frumoase, iar noi i-am multumit pentru asta. Retezatul ramane un munte care are tot timpul ceva de oferit, chiar daca te priveaza de altele.

Am hotarat totusi sa nu zabovim, vazand ca vremea se anunta in continuare instabila si sa mergem spre Rodnei, punctul terminus al „aventurei dupa rododendron”. Acolo dadea vremea stabila pret de cateva zile.

In Muntii Rodnei, partea bistriteana nu fusesem niciodata. Cu piciorul ma refer. In tranzit am fost de cateva ori, dar nu am oprit, decat pentru cateva fotografii de la sosea. Imi doream nespus sa explorez acele meleaguri de vis.

Dorinta mi-a fost indeplinita si vreau sa spun ca Rodnei ne-a primit cu „bucurie”. Soare, frumos, senin, pana in ultima zi, cand s-a zburlit un pic, considerand ca am stat destul pe acolo. O sa va povestesc pe larg ce am descoperit acolo, si ce minunatii am vazut. Momentan raman doar la rododendron, care era din belsug pe toate pantele nordice a masivului. Puteai vedea de la Ineu pana in Gargalau numai pante inrosite. Mi-a ramas „inima” in acest tinut de basm si mi-am promis ca la anul voi sta acolo cel putin o saptamana, sa am timp sa-l explorez pe indelete, atata e de frumos.

Ei dragilor, asta e pe scurt rezumatul turei „In Cautarea Rododendronului”. O sa incep de maine seara sa iau pe rand masiv cu masiv, sa va povestesc prin ce aventuri am trecut prin fiecare.

Apoi la buna vedere pana la urmatoarea povestire.

received_1017815384912881

 

 

Anunțuri publicitare

4 comentarii

Lasă un răspuns