Varful Retezat si Bucura 1

Salutare dragilor. Cum sunteti? Izolati in casa din cauza viscolului si a zapezii? Daca e asa atunci ce sa faceti? Mai cititi o poveste despre Retezat, decat sa urmariti stirile alarmante gen „Romania sub Nameti”, „Cod portocaliu de viscol si ninsoare, autoritatile avertizeaza….”, etc. Mai bine va povestesc eu ceva frumos din excursia noastra in „Taramul fermecat al ochilor albastri”.IMG_8719

Dupa cum va spuneam in prima povestioara din seria Retezat , Mariuca mea a urcat racita la Bucura asa ca, prima zi am petrecut-o pe langa „casa”. A doua zi a fost aventura vietii mele pe Portile Inchise. Aventura care nu o voi uita toata viata. Ea la fel nu a putut participa.

Era timpul sa se miste, raceala mai lasand-o un pic. Ma uitam la ea ca nu mai rezista si ziua aia sa stea la cort.20160825_080442 Si o credeam. Doua zile de stat, cand in jur erau atata frumusete, atatea de admirat, si ea blocata din cauza unei raceli stupide. Frustrant tare. Eu cred ca faceam ca Migul in picaj.  Ea fiind mai calma, a rezistat cu stoicism. IMG_8741Dar si calmul asta pana cand? deja zilele treceau si ce apucase sa vada din Retezat, a fost urcarea pana la lacul Bucura, si un pic in Saua Bucurei. Cred si eu ca nu mai avea rabdare sa se miste.IMG_8916

Ne adunam noi dimineata langa corturi, la sfatul batranilor, dupa o noapte de odihna binemeritata (am dormit ca un prunc) si hotaram sa mergem spre varful Retezat, iar la intoarcere, Bucura 1 si Bucura 2. Bucurie mare, cu chiote si sarituri.DSCN4748

Purcedem la drum pe o vreme schimbatoare cand senin, cand eram invaluiti de o ceata destul de densa purtata de un vantisor destul de rece,  fiind nevoia sa pui repede un polar sau un paravant pe tine. Stiti zicala aia cu imbracate, dezbracate….

Ne insiram frumos pe traseu, glumind si razand, pe seama mea bineinteles, dupa aventura de cu o zi inainte (cineva trebuia sa fie tinta glumelor nu??) si purcedem incet incet, prin ceata care venea si pleca dupa bunu-i plac.

Totusi din cand in cand, soarele isi facea timid aparitia si ne lasa sa facem cate o fotografie florilor, care zgribulite si ele se iteau din iarba cu tenta deja galbuie de vara tarzie.

Trecem si de bucata de cablu inainte de Saua Retezat, unde mistourile si glumele la adresa lui Stefan (adica subsemnatul, nu stiu de ce oare, voi stiti??), ajunsesera la un nivel maxim.

Ne indreptam din nou prin ceata care din cand in cand ne mai oferea cate o mica fereastra, sa putem admira frumoasa salba de lacuri din vale. Asa printre valatuci de ceata le-am putut admira pe toate; Viorica, Florica, Ana si Lia; Taul Portii, Taul Agatat si daca nu ma insel si Taul Stirbu in Rezervatia Gemenele.20160825_110107

IMG_8896

Agale printre cu popasuri pentru poze, sarituri si alte giumbuslucuri, de parca eram niste copii lasati in voia lor de parinti, ajungem si la varf.IMG_1654

DSCN4823

Ne asezam sa mancam inainte de a face poza de rigoare pe varf,Muntii Retezat 21-25 August 2016 (381) deoarece era un grup de pipite, insotite de un „baiat”, imbracat la colanti scurti prin care isi afisa „barbatia” si tricou cu muschi tot cu maneca scurta pe el (era vanat saracul de frig, dar sa demonstreze ce barbat e el, suferea cu stoicism), ce mieuna si se gudura pe langa matracucile alea mai ceva ca un cotoi in calduri. Fatucile toate de oras, aranjate, fitoase, figuri de dive reesapate pe ele, nu se mai dadeau plecate de acolo. Terminasem noi de mancat, a mai aparut cineva, un polonez parca, si ele hi, hi,hi, pe langa craiul ala umflat cu steroizi, care deja se credea Mister Univers. Pana la urma Lica nu a rezistat si le-a rugat frumos pe reesapate sa ne lase si pe noi sa facem o poza de grup. Unde nu se umfla muschii pe cotoiul ala rebegit (demonstra divelor cat de macho e), plin de figuri ca ei stau cat vor acolo, bla, bla, bla. Hartapelele, langa el si alea au inceput sa chitaie ca o ceata de soricioace in calduri. Figuri de popa de tara si de preotese nescarpinate la timp. In fine noi i-am luat la misto de ala finut, pana la urma au plecat cu coada intre picioare, cotoiul bombanind in legea lui, iar cotarlele schieunand ca matzele neterminate.(Scuzati limbajul, ma buseste rasul de cate ori imi aduc aminte de ceata aia colorata).

Am facut si noi pozele noastre, amintiri sa avem ce arata la nepoti, si ne vedem de drum inapoi, hotarati sa mergem pe Bucura 1 si Bucura 2.IMG_8954

Luam traseul invers tot prin ceata, care nu voia deloc sa se lase dusa, insotindu-ne si la urcarea pe Bucura 1. Mariuca mea a facut fata cu bine la urcarea aia, cu toate ca starea ei nu era asa buna, dar ajutata de Mari Mary, Arpi si de mine a urcat incet, incet. Cam o bagase pe maneca la un moment dat cand a strigat Liviu de sus, ca nu o sa poata trece pe acolo, dar ne-am descurcat.

Bucurie mare mai ales pe ea ca a reusit, in ciuda bolii, sa faca un traseu destul de lung si destul de greu, in special urcarea pe pietrele alea spre Bucura1. Imbratisari, pupaturi si pozele de rigoare nu??20160825_174224

DSCN4926

Din cauza cetii, am pierdut traseul spre Bucura 2, si pana la urma ca sa nu bajbaim ca orbetii, am hotarat sa ne intoarcem pe unde am venit. Ca un facut cand am inceput sa coboram spre lacuri, ceata s-a risipit de tot, soarele biruind si am avut o priveliste de vis a lacurilor si caldarii Bucura. Asta e, nu a fost sa fie si Bucura 2, nu a fost. Motiv sa mai venim in Retezat.

Am ajuns si la corturi incantati nevoie mare si ca de obicei, Arpi s-a apucat de gatit eterna „ciorba de sireturi”. Ce am uitat sa va spun despre aceasta ciorba e ca gustul ei aduce ca o combinatie de ciorba de burta, asortat cu un subtil gust de brant de bocanc umed. In rest e minunata, chiar va recomand sa o incercati.

A trecut si ziua aia cu o drumetie faina, cu peisaje frumoase in ciuada cetii, cu voie buna si prietenie. Mai aveam o singura zi de stat, in Retezat si deja ne parea rau ca a trecut asa repede. Despre ultima zi si traseul pe la lacuri, intr-un viitor apropiat. Nu va pot promite cand, pentru ca maine plec spre casa, 2 zile de zbor si dupa aia intentionez, daca vremea ma lasa si nu raman blocat prin Paris sa urc in munte. In plus acasa o sa am un program foarte incarcat; Fagaras,Vrancei, Capatanii, Cheile Oltetului, apoi Malaezia si nu prea o sa am timp sa scriu. Asa ca nu va faceti griji dragilor daca nu apar pe net, sunt bine, nu mi s-a intamplat nimic, doar voi fi in drumetii ca sa am ce va povesti.

Ramaneti cu bine pana la urmatoarea poveste, cand va fi nu stiu, dar va promit ca va fi.

received_1017815384912881

Anunțuri publicitare

Lasă un răspuns